Terminalul – legătura directă cu mașina de calcul prin intermediul liniilor de comandă

Terminalul este panoul de control al sistemului dumneavoastră. Aproape orice lucru din cele ce urmează poate fi făcut folosind această unealtă text, simplă dar puternică. O fereastră terminal ar trebui să arate întotdeauna un prompter standard, care afișează numele utilizatorului și directorul curent în care se lucrează, reprezentat de simbolul ~$.

Terminalul, Konsola se poate „apela” cu ajutorul combinației tastelor Ctrl + Alt + T, Alt + F2 și în fereastra ce se deschide scriem gnome-terminal după care apăsăm „enter”.

 sau butonul pornește sau Aplicații, Accesorii, Terminal. Pentru ușurință putem face clic dreapta pe Terminal și-l adăugăm fie în panou, fie pe masa de lucru (Desktop).

Cum sugerează și titlu acestu subiect, prin terminal, Konsolă (pentru utilizatorii Kubuntu) putem comanda mașinii noastre de calcul să execute anumite sarcini.

Pentru utilizatorul începător, prin terminal se pot face instalări – dezinstalări de aplicații, se poate actualiza sistemul, se pot controla anumite procese ce se execută, se pot schimba sau anula parole de sistem sau ale utilizatorilor.
Nu vă autentificați ca root !

               

Este valabil și în modul text: autentificați-vă ca root numai pentru a face setări și configurări ale sistemului care necesită privilegii de administrator, precum adăugarea de utilizatori, instalarea pachetelor de programe, configurarea rețelei și altele de acest fel. Odată ce ați terminat, părăsiți imediat contul special și continuați-vă munca pe un cont de utilizator obișnuit.

Ca alternativă, unele sisteme, precum Ubuntu, vă forțează să folosiți sudo, pentru a nu avea nevoie de acces direct la un cont de administrator.

Atenție, însă, eliminarea parolei de sistem (root) poate duce la instabilitate în funcționarea sistemului prin instalarea de aplicații neautorizate, sau, mai grav, prin manevre rău voite ale utilizatorilor neautorizați. Nu recomand eliminarea parolei root.

Fereastra terminal:

Dacă vă plimbați prin meniu, veți observa că pot fi făcute foarte multe lucruri fără a introduce comenzi de la tastatură. Pentru cei mai mulți utilizatori, vechea metodă de lucru cu mausul va fi suficientă pentru a lucra cu mașina de calcul. Cei ce doresc să pătrundă în măruntaiele mașinii de calcul au la dispoziție această unealtă puternică, terminalul.

Comenzi de bază:

Comanda	Execută
ls	Afișează o listă cu fișierele din directorul de lucru, precum comanda dir din DOS
cd director	Schimbă directorul
passwd	Schimbă parola pentru utilizatorul curent
file nume_fișier	Afișează tipul fișierului al cărui nume este nume_fișier
cat fișier_text	afișează conținutul unui fișier text pe ecran
pwd	Afișează directorul în care se lucrează
exit sau logout	Terminare sesiune de lucru
man comandă	Citiți paginile din manualul comenzii comandă

Aceste comenzi se introduc după promter-ul ~$ urmate de tasta „enter”.

Comenzile pot fi introduse ca atare, cum este cazul comenzii ls. O comandă se comportă diferit atunci când specificați o opțiune, care este, de regulă, precedată de caracterul (-), precum în ls -a. Același caracter al unei opțiuni poate avea un alt înțeles dacă este folosită în altă comandă. Programele GNU pot avea opțiuni lungi, precedate de două caractere (-), precum ls --all. Alte comenzi nu au nici o opțiune.

Argumentele unei comenzi reprezintă specificații despre obiectul asupra căruia comanda trebuie să acționeze. Un exemplu ar fi ls /etc, unde directorul /etc este argument al comenzii ls. Această comandă înseamnă că dumneavoastră doriți să vedeți conținutul acelui director, în loc de ceea ce afișează comanda simplă ls urmată de tastarea Enter, adică listarea conținutului directorului în care ne aflăm. Anumite comenzi au nevoie neapărat de argumente, aceste argumente fiind opționale în cazul altor comenzi.

Comenzile pwd și ls în terminal:

Rezultatul comenzii ls /etc (afișarea conținutului directorului /etc).

 Mulți utilizatori începători se tem de paginile man (manualelor), deoarece acestea conțin prea multe informații. Totuși, ele sunt foarte bine structurate, după cum veți vedea din exemplul de mai jos: man man.

Citirea paginilor man se face într-un terminal, atunci când sunteți în modul grafic sau direct în modul text, dacă pe acesta îl preferați. Tastați comanda man man, urmată de „enter”: 

 Instalarea și dezintalarea unei aplicații se poate face simplu utilizînd comanda:

sudo apt-get install nume_aplicație

iar dezinstalarea ei cu simpla comnadă:

sudo remove nume_aplicație

și dacă dorim dezintalarea aplicației inclusiv și a fișierelor de configurare,

sudo apt-get purge nume_aplicație.

Actualizarea sisteului:

sudo apt-get update

urmată de:

sudo apt-get upgrade.

Aplicațiile ce nu se regăsesc în „depozitele” Canonical, cel aparținînd „terților” se pot instal „aducînd” mai întîi PPA-urile. Un exemplu de aplicație din surse terțe este BURG pentru GRUB.

Aducerea surselor pachetelor:

sudo add-apt-repository ppa:bean123ch/burg

Se face actualizarea listei de aplicații cu:

sudo apt-get update

Instalarea aplicației:

sudo apt-get install -y burg-pc burg burg-themes burg-emu

-y este opțional, pentru a nu se mai cere confirmarea instalării prin apăsarea tastei y. Menționez că orice comandă este precedată de tasta „enter”.

Aceste tipuri de comenzi se pot „unifica” cu ajutorul caracterului & și anume:

sudo apt-get update && sudo apt-get install -y burg-pc burg burg-themes burg-emu

Cînd sistemul solicită parola de root, în terminal, precizez că nu se vor afișa niciun fel de caracter din motive de securitate. Adică nu vor apărea tradiționalele steluțe. Dumneavoastră tastați parola corect, sistemul o recunoaște și vă dă drepturi administrative.

La trei greșeli consecutive a parolei operațiunea se anulează urmînd ca ea să fie reluată odată cu reintroducerea ei.

Forumul Ubuntu vă stă la dispoziție pentru orice lămurire suplimentară asupra acestui subiect la adresa: forum.ubuntu.ro